E Halloween! Oficial, în salonul nostru de masaj erotic petrecerea a început!
Costumate, te vom aştepta cu glume noi, sinistere, înfricoşătoare, dar totuşi
glume! Sperăm să le guşti! Şi nici nu ne speriem dacă alegi să vii şi tu
costumat! 24 de ore va fi o petrecere care pe .... care .... care pe care ....
care pe care ....
Povestile nestiute ale maseuzelor ... povestiri deliciose cu intamplari savuroase la masaj erotic!
joi, 31 octombrie 2013
vineri, 25 octombrie 2013
Masaj erotic de weekend :)
Weekend-ul ăsta e agitaţie mare! Şi mai ales bucurie. Se apropie
Halloween-ul şi deşi la prima vedere-i o sărbătoare destul de sinistră, aduce
cu el acea energie şi bucurie a distracţiilor fără limite!
E început de weekend şi s-a dat startul . Ne foim, alergăm din mall în
mall să ne găsim care mai de care ţinutele de petrecere. Fetele parcă au înnebunit
şi au înroşit liniile telefoanelor. Soarele străluceşte superb pe cer amintind
de iubita vară!
Ne bucurăm! Încă ne bucurăm pe soare! Laura face tot felul de trăznăi din decapotabila-i roşie bulversând tot
traficul. Nu ne înjură nimeni! E acel trafic de weekend cu tipi frumoşi ieşiţi şi
ei să se bucure de bucuria weekend-ului sau poate chiar de bucuria noastră.
Nici domniţele nu-s iritate! Raze aurii ce le scălda într-o baie de lumină le
fac parcă mai frumoase, mai pline de viaţă!
Glumim! Ne aducem aminte de tot felul de întâmplări comice. Masajul
erotic e plin de astfel de picanterii. Sunt întâmplări comice petrecute prin
salon sau cine mai ştie pe unde şi care ne stârnesc râsete zgomotoase şi ne
agită!
Şi totuşi ne pregătim de Halloween ...
Giulia.
sâmbătă, 19 octombrie 2013
Baie în lapte
Am o mare dilemă! Am tot citit pe net şi prin tot felul de reviste
lucioase despre efectele miraculoase ale laptelui asupra pielii şi mi-am propus
să mă răsfăţ cu o baie în lapte! Toate bune şi frumoase, am achiziţionat imensa
cantitate de lapte necesară pentru a umple cada însă acum am o mare dilemă: lăpticul
este cam rece, ştie cineva cum se procedează la partea cu încălzirea?!
Au uitat să menţioneze specificaţiile tehnice cei care pariază pe reţeta
asta, aşa că ... ce mă fac acum?!
Dacă aveţi idei strălucite nu ezitaţi să-mi daţi un sfat!
Pupici dulci,
Giulia
marți, 15 octombrie 2013
Acum iubesc ploaia!
Era una din acele zile de toamnă în care plouă mărunt şi des, zi în
care ai da orice să dormi mai mult decât să ieşi din casă. Lucram deja de câteva
ore şi mai toţi clienţii îmi vorbiseră despre cât de morocănoasă era vremea.
Seara se lăsa încet dar sigur şi, uitându-mă pe fereastră, luminile maşinilor
ce treceau pe bulevard încercau să-i confere oraşului o înfăţişare de Crăciun.
Dar tot n-aş fi ieşit afară!
Ceasul arăta cu încredere ora 22:00. Sunt anunţată de recepţioneră că
un anume client, mare fan al salonului nostru comandase o şedinţă erotic pe
care şi-o dorea în camera hotelului în care locuia. Nu era din Bucureşti, era
britanic din Londra! Şi ce credeţi? O vroia neapărat cu mine!
Ce făcusem să merit asta? Toată ziua mă gândisem la un singur lucru, că
nu aveam ce căuta pe o asemenea vreme afară. Dar cum sunt o fire pozitivă dau
repede uitării gândurile ce mă frământau şi mă concentrez asupra noii provocări.
Hotelul era aproape, undeva prin Centrul Vechi. Destul de aproape de
adresa salonului nostru aşa că mi-am comandat taxi cu doar 30 de minute înainte.
Mare greşeală! Deşi îmi confirmase că va ajunge în doar trei minute, domnului
taximetrist i-au trebuit mai bine de zece pentru a reuşi să găsească una din
cele mai simple adrese din Bucureşti. În fond de Casa Poporului şi de Piaţa
Unirii a auzit tot românul. Trec cu vederea acest aspect, mai ales că în trafic
se poate întâmpla orice pe o vreme ca asta şi mă aşez bucuroasă pe locul din
spate. Îi explic adresa la care trebuie să ajung, numele hotelului şi pornim.
Pe drum câteva fiţe din partea taximetristului, ba că-i cursa prea scurtă, ba că-i
prea aglomerat şi multe alte prostioare menite să-ţi strice starea de spirit.
Ajungem în zonă, bine-nţeles taximetristul nu ştie adresa exactă. Mă
tot întreabă pe mine, îi explic că nu sunt ghid şi că asta ar trebui să fie
treaba lui. Şi totuşi, ca să rezolvăm situaţia în mod elegant îi amintesc
faptul că ar putea să-şi întrebe pe staţie un coleg. El îmi spune că nu poate
face asta, că n-au voie şi că ar fi mai bine să dau un telefon sau să mă dau
jos în ploaie şi să caut un trecător care să-mi explice! Ăsta da tupeu. Asta
era cu siguranţă peste limita a ceea ce aş fi fost dispusă să-i suport! Aşa că
mi-am aruncat geanta pe umăr, am coborât, i-am trântit portiera şi am plecat,
bineînţeles fără să-i plătesc. În definitiv nici nu aveam de ce.
Eram în Centrul Vechi, prin urmare trebuia să fie aproape hotelul.
Intru în cel mai apropiat restaurant şi-i întreb dacă au idee unde se află
hotelul pe care-l căutam. Primesc informaţiile de care aveam nevoie cu mare
amabilitate, aşa cum se cuvine faţă de o fată simpatică, îi răsplătesc cu un zâmbet
dulce şi mulţumiri şi o pornesc prin ploaie. Cum de obicei taxiul mă ia de la
scară şi mă lasă în faţa recepţiei hotelurilor indiferent care ar fi acestea, îmi
pierdusem obiceiul de a face din umbrelă un accesoriu aşa că v-aţi dat seama,
n-o aveam la mine. Picături mărunte de ploaie îmi cădeau peste părul proaspăt
coafat (fetele ştiu cel mai bine ce înseamnă asta!). Ploua încontinuu. Nu mai
era nimeni pe stradă. După vreo trei minute de mers, zăresc şi hotelul. Cu cât
eram mai aproape să ajung, prin muzica ploii auzeam zgomotul unor paşi hotărâţi.
Paşi hotărâţi care se apropiau cu repeziciune din spatele meu. Nu sunt sperioasă
din fire aşa că nu mă întorc să văd cine-i, în fond prin Centrul Vechi e liber
să meargă orice. Când zgomotul paşilor a ajuns lângă mine brusc s-a oprit şi
ploaia! Să fie o minune?! M-am oprit de-odată şi am încercat să mă dezmeticesc,
să realizez ce se întâmplă. Am întors privirea către dreapta şi am zărit un bărbat
înalt, îmbrăcat într-un costum negru cu cămaşa albă şi butoni. Avea părul blond
şi era aşa de frumuşel!
Stătea în dreapta mea la o distanţă ce denotă politeţea ţinând în mână
umbrela deasupra noastră. El mă recunoscuse primul, acum îl recunoscusem şi eu!
Era chiar el, era clientul ce urma să se bucure de deliciosul masaj erotic.
Ne-am zâmbit reciproc, după care m-a întrebat dacă doresc să mă conducă! Bineînţeles
că da, în jurul meu ploua!
Am mers împreună până în cameră, timp în care mi se întipărise pe faţă
un zâmbet pe care nu-l puteam controla. Eram bucuroasă şi în acelaşi timp
surprinsă de gestul pe care-l făcuse venind cu umbrela să mă protejeze! A
real gentleman!
Ajunsă în cameră, mă aştepta cu muzică bună în surdină şi lumină difuză.
Bule obraznice jucau într-un dans nebun în două pahare de şampanie aşezate pe
noptieră. A urmat o şedinţă de masaj erotic de vis şi glume dintre cele mai
bune. Acum iubesc ploaia!
Alice.
sâmbătă, 12 octombrie 2013
Cafea amară pentru şef cu aromă de asistentă sexy
Mulţi mă întreabă: cum ai ajuns păpuşa să lucrezi la un salon de masaj
erotic? Şi nu vorbesc de ironici aici ci doar de cei curioşi. Răspunsul e
simplu. Nu trebuie să ţi se alinieze planetele cine ştie cum pentru a lua o
astfel de decizie. Pur şi simplu e de ajuns uneori să te saturi de anumite
lucruri şi să încerci să-ţi faci norocul cu mâna ta!
Atitudinea asta m-a definit dintotdeauna. Poate şi datorită faptului că
sunt o tipă fără inhibiţii. Chiar din timpul facultăţii pentru a-mi completa bănuţii
de buzunar dar mai ales pentru distracţia din fiecare seară îmi luasem un job
part time că animatoare într-un club. Bănuţii nu erau cine ştie ce dar simţeam
că viaţa de noapte şi lumea în care mă învârteam mi se potriveau ca o mănuşă.
Pe urmă am încercat să schimb registrul. Simţeam că pot mai mult, că merit mai
mult! Am căutat în stânga şi-n dreapta câteva job-uri mai bunicele şi
variantele erau următoarele: model la un studio de videochat, maseuză la un
salon de masaj erotic sau assistant manager. Am fost la câteva interview-uri şi
impresia generală pe care mi-o formasem era următoarea: domeniul videochat-ului
era plin de ţepari, saloanele de masaj erotic din Bucureşti câteva erau OK
chiar dacă se lucra şi în program de noapte iar pe un post de assistant manager
câştigai mai puţin decât se promitea în primele două.
Am stat, am analizat şi am ales! Un post de assistant manager într-o
agenţie de publicitate cu pretenţii. De fapt ei m-au cam ales pe mine, din câte
am aflat pe urmă mă aleseseră din vreo treizeci de fete cu care susţinuseră
interview-uri. Aveam avantajul că studiasem Comunicarea la facultate şi
vorbeam (încă vorbesc) fluent engleză, italiană, spaniolă şi destul de bine franceză.
Aveam să fiu asistenta directorului din departamentul Client Service .
Interview-ul îl susţinusem cu o tipă, directoarea de resurse umane din câte am înţeles,
o tipă acră, total antipatică şi care nu-mi dau seama prin ce minune mă alesese
pe mine! Mediul în companie era destul de strict pentru o agenţie de
publicitate în viziunea mea, mi se pusese în braţe un catalog cam cât un atlas
geografic de mare şi cu o sută de pagini cel puţin în care era descrisă
viziunea companiei, regulamentul şi alte nebunii. L-am citit pe îndelete. Era o
procedură pentru orice, chiar şi pentru banalul salut. Asta m-a amuzat tare, mi
se părea penibil dar în definitiv eu alesesem să lucrez acolo.
Prima impresie despre cel ce avea să-mi fie şef a fost destul de bună.
Părea un timp educat şi bine pregătit. Mi-a explicat ce am de făcut pentru început
şi la ce se aşteaptă în mare din partea mea. Nu părea să-mi dea mari bătăi de
cap.
După vreo trei zile de job, intram în birou revenind din pauza de masă.
Şeful meu afişa un zâmbet tare ciudat. Nu puteam traduce în acel moment ciudăţenia
din zâmbetul lui. N-am spus nimic şi mi-am reluat activitatea. După vreo zece
minute de linişte profundă l-am auzit întrebându-mă:
- Auzi ... tu te ocupi cu masaje din alea erotice?!
Rămăsesem fără cuvinte. Nu ştiam la ce se referă, nu ştiam ce ar trebui
sau ce ar vrea să-i răspund. Mi se părea o întrebare nepotrivită oricare ar fi
fost contextul. Pur şi simplu nu înţelegeam de unde această întrebare. Doar că în
neputinţa mea de a oferi un răspuns imediat, mi-am zărit telefonul mobil pe
birou. Îl uitasem acolo în timpul pauzei.
Şi avusesem norocul ca fix în acel moment cineva din conducerea unui
salon de masaj erotic la care fusesem la un interview să-mi trimită un mesaj
destul de explicit care suna cam aşa:
„Bună ziua, vă contactez din partea salonului de masaj erotic X, aţi
fost săptămâna trecută la interview. Mai sunteţi interesată de job?”
Ăsta e motivul pentru care urăsc iPhone-urile! Urăsc modul explicit în
care sunt afişate mesajele noi pe display!
Realizasem ce se întâmplase. Şeful meu îl citise şi, în politeţea lui
s-a gândit că-i OK să mă interogheze. Aşa că trebuia să rezolv cumva. Am
folosit o regulă de bază în comunicare şi am ales adevărul! I-am spus că asta e
oferta de muncă în Bucureşti în momentul ăsta şi da, chiar eram curioasă să văd
care-i treaba acolo. A părut că înţelege şi bazându-mă pe calităţile pe care ar
trebui să le aibă un manager ca el, credeam că această situaţie neplăcută va
lua sfârşit în acel moment. Doar că în zilele ce au urmat, nu ezita să tot afişeze
acel zâmbet ciudat, ba chiar îmi bătea tot felul de apropouri. Îmi dădeam seama
că situaţia nu va la sfârşit prea curând mai ales că făcusem toate eforturile
pentru asta. Mă îmbrăcam extrem de decent, îmi făceam treaba bine de fiecare
dată, rămâneam peste program să mai ajut şi la altceva dacă era nevoie, totul
ca să fi bine. Dar cu cât timpul trecea şeful meu devenea mai îndrăzneţ! Dar
nici eu nu mă sperii aşa uşor!
Era o dimineaţă de toamnă. Avea o răcoare ce îmi intră pe fereastră şi îmi
înviora spiritul. Mă pregăteam să plec la job şi eram pregătită să iau taurul
de coarne! În stilul meu desigur! Îmi pusesem o ţinută provocatoare. Extrem e
provocatoare! Eram o asistentă mai mult porno decât sexy. Un corset provocator şi
o fustă de câţiva centimetrii, tocuri în picioare şi portjartiere care se
terminau brusc sub fustă, cu un paltonaş pe deasupra pentru a reuşi să maschez
tot, asta era vestimentaţia mea în ziua aceea!
Ajung la job. Punctuală din fire, cu zece minute mai devreme. Pregătesc
cafeaua şi aştept. După douăzeci de minute, apare şi el. Întârziase desigur,
doar era şef! N-are timp să-mi mulţumească pentru amabilitate, însă cafeaua e
bună! Pe urmă fiţe, glume, texte! Toate cu tupeu, doar e băiat de Bucureşti!
La un moment dat îmi zice:
- De ce ţii paltonul ăla pe tine, la salonul de masaj erotic tot îmbrăcată
stăteai?!
Era fix ce aveam nevoie! Îmi făcea situaţia mult mai uşoară! Zâmbesc, îl
privesc cu dulceaţă, îmi desfac tacticoasă nasturii paltonului şi îl agăţ în
cuier. Pe urmă mă îmi iau mersul de scenă şi mă îndrept către birou. Eram o
apariţie! Vedeam asta pe faţa lui. Rămăsese fără cuvinte, genul acela de tip
prostuţ virgin care se fâstâceşte în prezenţa unei fete drăguţe. Îmi iau
agenda, îmi fac de treabă, mă plimb de colo-colo. Aştept să spună ceva, aştept
să redevină tipul tupeist de dinainte. Şi cum trecuseră câteva minute fără să mai spună nimic fac eu primul pas. Mă
îndrept către el, mă aplec asupra lui, îmi pun uşor mâinile în jurul gâtului lui şi-l întreb:
- Şi cum ziceai că-i cu masajul ăla erotic?!
Era pur şi simplu interzis. Mă dorea, îl plăcea genul meu de femeie şi
totuşi înainte simţise nevoia să se comporte urât cu mine. Acum era momentul
adevărului, era momentul în care putea demonstra cu adevărat cât de bărbat era
el. Avea o postură extrem de comică. Umflătura din pantaloni ce-l chinuia de
minute bune îl puneau într-o lumină atât de penibilă. Şi-l mai întreb odată:
Moment în care nu a mai putut probabil suporta starea de excitare.
Moment în care pantalonii lui din zona cu umflătura se umeziseră. Incredibil.
Un şef atât de mare ... un şef cu un asemenea tupeu ... dar totuşi un şef de
cinci minute. Cinci minute în care ejaculase fără să se întâmple nimic! Cinci
minute care şi-a pus pe tapet bărbăţia! Cinci minute în care mă răzbunasem pe
deplin ... cam asta mai rămăsese din marele meu şef cu pretenţii de băiat de
Bucureşti!
Demisia mea a venit ca un act normal. A fost aprobată fără comentarii.
A fost momentul în care am ales actualul job, momentul în care am ales să
lucrez cu oameni adevăraţi. Am ales un job de maseuză la singurul salon de
masaj erotic care, în viziunea mea, înţelegea cu adevărat valoarea cuvântului
confidenţialitate, fusese singurul salon la care fusesem la interview şi nu mă
deranjase cu mesaje. Deşi domeniul masajului erotic este privit ca un domeniu
tabu, cunoscătorii se bucură de savoarea masajelor şi deliciul conversaţiilor
de care poţi avea parte într-un astfel de salon de masaje erotice.
Giulia.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)